Bine aţi venit!, Vizitator | Ora: 11.52.42
» Pagina Principală » [ Mesaje noi · Membrii · Regulamentul forumului · Căutare · RSS ]
  • Pagina 1 din 1
  • 1
Forum » Comerţul electronic şi internetul » Funcţiile webului » Funcţiile webului
Funcţiile webului
EmmyData: Vineri, 19 Aprilie 2013, 14.17.43 | Mesaj # 1
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 26
Premii: 0
Status: Offline
Functiile webului

Incepand din anii ’80 Internetul si WWW-ul s-au dezvoltat in ritmul
aparitiei nevoilor utilizatorilor si s-a creat astfel un cerc vicios, o acoperire a
nevoilor utilizatorilor conducand la aparitia altor nevoi ce trebuie satisfacute,
internetul si Web-ul adaptandu-se la acestea, pentru ca apoi ciclul sa se repete.
Ca in cazul oricarei evolutii, exista persoane care accepta ideea de nou si
persoane care sunt impotriva utilizarii unei inovatii. Internetul si Web-ul s-au
dezvoltat de la momentul aparitiei – atingand forma pe care o au in prezent –
intr-un timp foarte scurt si au aparut imediat si argumentele impotriva si in
sprijinul utilizarii acestora1, fundamentate in cea mai mare parte pe cercetari
psihologice si pe cercetarea in timp a evolutiei acestui sistem. In aceste conditii
se pot identifica foarte usor functiile Internetului si ale Web-ului, atat aspectele
pozitive cat si cele negative.

Functia de comunicare
Internetul a aparut ca raspuns la nevoia de comunicare si a devenit acum
cel mai practic instrument in acest sens, datorita vitezei prin care are loc
transmiterea datelor cat si costurilor extrem de reduse. Prin Internet se anuleaza
limitele temporale si spatiale si astfel are loc, in acelasi timp, o interactiune intre
persoane si o integrare in anumite medii, in care altfel accesul ar fi fost
imposibil. Se creeaza astfel o comunitate eterogena uriasa in care comunicarea
cu persoane din diferite medii este imediata.

Pentru a-si sustine punctul de vedere, un american a decis ca tot ce ii trebuie pentru a duce o viata normala
este un calculator conectat in permanenta la Internet...n.a.

FUNCTIILE WEB-ULUI

Tipurile de site-uri preferate in general de utilizatorii de Internet sunt
motoarele de cautare, portalurile si site-urile diferitelor comunitati. Cele mai
vizitate site-uri sunt Yahoo, MSN, AOL, media de accesare a unui astfel de site
fiind de 1 ora si jumatate. De asemenea, foarte cautate sunt site-urile ce ofera
posibiltati telecomunicationale si servicii de Internet – 70% din utilizatorii de
Internet, aproximativ 72 milioane, accesand frecvent astfel de site-uri. Traficul
in aceasta categorie este in continua crestere, ritmul fiind mai rapid decat cel al
traficului in motoarele de cautare si portaluri. Acest succes se explica in primul
rand prin acordarea accesului gratuit la serviciile de e-mail. Astfel se explica
preferintele utilizatorilor pentru site-uri ca Yahoo! si MSN si pozitia importanta
pe care acestea o detin in comertul electronic.

Previziunile arata ca pentruperioada urmatorilor 5 ani, traficul utilizatorilor de Internet se va dubla anual.
Functia de comunicare este indeplinita de posta electronica
(e-mail – electronic mail) prin care transmiterea corespondentei de orice natura
– audio, video, text, combinate – se face mult mai rapid si mai ieftin decat in
modul traditional si este si mai sigura. Se identifica tot in cadrul Internetului
grupurile de Chat prin care dialogul are loc aproape instantaneu, iar participantii
este posibil sa nu se cunoasca. Din punct de vedere al functiei de comunicare, se
poate spune ca este reprezentata cel mai bine prin aceste grupuri de Chat, dar
comunicare prin mediul Internetului realizeaza si organizatiile care creeaza siteuri
– comunicare cu potentialii clienti sau cu cei deja existenti.

Functia educativa
Desi nu a aparut de foarte multa vreme, potentialul educational al
Internetului nu a ramas neidentificat. Astfel, in cele mai multe dintre tarile
vestice si in special in Statele Unite, ocupa un rol important in educare, mai ales
pentru cei care traiesc in zone izolate si pentru care constructia de scoli ar
insemna cheltuieli mult mai mari. Pe de alta parte, dezvoltarea tehnologiei nu
reprezinta solutia pentru problemele educationale, dar modul creativ de utilizare
a acestui instrument aduce motive in plus pentru stimularea dorintei de
cunoastere – in special la copii, accentul punandu-se pe lucrul in echipa.

  Functia distractiva
De cele mai multe ori, pentru novici, utilizarea Internetului reprezinta
mai mult o chestiune de nevoie decat de placere. S-a stabilit ca Internetul,
datorita numarului mare de utilizatori, reprezinta unul dintre cele mai eficiente
si in acelasi timp ieftine instrumente pentru publicitate,. Pentru a atrage din ce
in ce mai multi utilizatori, era necesar ca petrecerea timpului pe Internet sa fie
in aceeasi masura distractiva si utila. In timp, facilitatilor clasice ale acestui
instrument li s-au adaugat altele noi, cu rol distractiv. Din aceasta cauza, cei mai
multi dintre „consumatorii” Internetului petrec timp in retea de placere. Un rol
important il au si aici grupurile de Chat. Mai sa nu uitam ca nu in toate tarile
sunt acceptate jocurile de noroc, asa ca Internetul devine o adevarata „mina de
aur” datorita faptului ca utilizatorii pot accesa de oriunde, iar „baza” se afla cine
stie unde pe glob.

  Functia de transfer, transport
Aceasta functie se leaga de posibilitatile oferite de Internet pentru
deplasarea de fisiere ce contin informatii de la un calculator la altul. Informatiile
transferate pot fi cele in forma text, dar si video, audio etc. In prezent, datorita
dezvoltarii comertului electronic, aceasta functie creste in importanta. Pot fi
transportate filme, dar si muzica sau soft-uri.

Functia comerciala
Functia comerciala se reflecta in suportul pe care il ofera Internet-ul
comertului. Mai mult, dezvoltarea de aplicatii pentru licitatiile on-line
(guvernamentale sau individuale) cat si formele de marketing pe Internet vin sa
completeze functia comerciala a Internet-ului.
O tranzactie comerciala se bazeaza in primul rand pe comunicarea intre
vanzator si cumparator. Astfel, tranzactia comerciala nu este doar un schimb
produse/servicii – bani, ci ea implica si anumite particularitati lingvistice si
sociale. Comertul este guvernat de reguli sociale (indiferent de cultura
comportamentul vanzatorului este diferit de cel al cumparatorului) si de reguli
lingvistice (anumite cuvinte, gesturi si tonuri ce au intelesuri specifice intr-o
tranzactie comerciala).

Comertul online este inca nou, avand reguli specifice pe care participantii
trebuie sa invete sa le respecte. Cele mai mari responsabilitati in asigurarea unui
bun comert electronic le au creatorii si proprietarii paginilor de web ce
promoveaza acest tip de comert, intrucat buna intelegere a mesajului si crearea
unei atmosfere de incredere depinde de acestia.

Analizand comportamentul cumparatorului se observa trei puncte esentiale
ce il definesc: decizia de a cumpara, efectuarea platii si transferul dreptului de
proprietate asupra produsului achizitionat. Tot ceea ce contravine bunei realizari
a acestor actiuni pericliteaza tranzactia.

Cumparatorul se confrunta mai intai cu o multitudine de posibilitati,
dintre care el va selecta doar una – si anume acea oferta ce inspira cea mai mare
incredere, dar in acelasi timp este si avantajoasa in raportul calitate/ pret.
Increderea este elementul determinant al efectuarii unei cumparari on-line.
Pentru aceasta este necesar ca elementele trnzactionale sa fie simple si sa
ofere siguranta platii. Acesta este dealtfel, unul dintre motivele pentru care
comertul electronic nu s-a dezvoltat in aceeasi masura ca si Internetul.
Vanzatorul – ca cea de-a doua parte a unei tranzactii comerciale, are cu
totul alte prioritati in varianta online, clientul, individul si satisfacerea cerintelor
personale ale acestuia nefiind o prioritate pentru el. Astfel, clientii sunt
reprezentati prin numarul de accesari al site-ului, un trafic crescut insemnand in
mod automat si sporirea veniturilor ce rezulta din aceasta forma de comert. Rolul
vanzatorului uman este redus la zero, clientii fiind intampinati si tratati
nediferentiat de aceleasi mesaje. In schimb, eforturile acestuia se indreapta spre
popularizarea marcii, dar si spre recunoasterea segmentului de piata interesat si
crearea unui design adecvat acestuia.

Cercetarile efectuate de Visa Canada arata ca 85% dintre detinatorii de
carduri nu intentioneaza sa efectueze tranzactii online, in mare parte datorita
fraudelor si securitatii reduse a acestor tipuri de tranzactii. Fraudele ce au loc in
comertul electronic nu ii afecteaza numai pe cumparatori, ci si pe vanzatori. O
ancheta realizata de Cybersource2 arata ca 45% din distribuitorii ce isi
comercializeaza produsele si serviciile atat in forma traditionala, dar si online
inregistreaza pierderi mai mari in cea de-a doua varianta, in vreme ce 39%
afirma ca pierderile sunt egale in amandoua situatiile. Pe langa aceste pierderi,
apar si costuri suplimentare legate de comisioanele si taxele bancare, costuri de
audit si returnari de fonduri.

Totusi, fraudele asupra cartilor de credit au dus la dezvoltarea industriei
cardurilor inteligente3 si a portofelelor electronice, acestea din urma fiind de fapt
softuri care inmagazineaza si directioneaza informatiile personale necesare
pentru incheierea tranzactiilor online. Statisticile arata ca vanzarile aceasta
industrie au crescut de la 500 milioane USD in anul 2000, la 5,7 miliarde USD in
2001, pentru ca la sfarsitul anului 2002 sa atinga cifra de 20 miliarde USD.
Activitatea hackerilor care da un element de nesiguranta tranzactiilor
virtuale, a dus la aparitia semnaturii electronice. Aceasta reprezinta o
succesiune de biti ce identifica in mod unic un utilizator si este absolut necesara
pentru incheierea tranzactiilor prin intermediul comertului electronic.
In Romania, Legea semnaturii electronice nr. 455/2001 a fost publicata in
Monitorul Oficial nr. 847/ 28 decembrie 2001, deschizand companiilor de soft
oportunitatea furnizarii de servicii de certificare a documentelor electronice.
Furnizorul semnaturii electronice4 trebuie acreditat de o autoritate de
reglementare care pentru moment este suplinita de MCTI. Acreditarea unei astfel
de companii este conditionata printre altele si de depunerea unei garantii bancare
de 500 000 euro. Compania dobandeste in schimb dreptul de a vinde semnaturi
electronice impreuna cu certificatele care garanteaza identitatea emitentului, si
deci, valabilitatea juridica a documentului. Documentele parafate cu o semnatura
electronica au valabilitate juridica in instanta.

Clientul va primi din partea furnizorului de semnatura electronica doua
chei: una privata la care are doar el acces, si una publica la care are acces in
principiu orice utilizator de Internet. Un document criptat si semnat cu cheia
privata nu va putea fi citit de destinatar decat daca acesta are cheia privata. In
plus, daca in timpul transferului a fost modificat continutul documentului,
semnatura va fi alterata, iar deschiderea documentului va deveni imposibila.

InOccident, pretul unui astfel de serviciu variaza intre 10 USD – pentru variantele
cele mai simple, si cateva mii de USD pentru versiunile foarte sofisticate.
In Romania exista deja aplicatii care folosesc semnatura electronica.

De exemplu compania SoftNet ce a creat aplicatii de Home Banking pentru trei
banci : Banc Post, Robank si Eximbank, pe platforma IBM Lotus/Domino Notes
ce inglobeaza si semnatura electronica. Costul unei astfel de aplicatii cumparate
de la banca si data spre utilizare clientilor se ridica la aproximativ 100 USD.
Cu ajutorul semnaturii electronice, tranzactiile financiare online au loc in
conditii sporite de siguranta. Romania este inca la inceputul implementarii
acestui tip de tranzactii care insa in SUA spre exemplu, au aparut de cativa ani.
Graficul urmator este relevant pentru descrierea evolutiei tranzactiilor finaciarbancare
electronice in timp.
Aceasta urmeaza o linie ascendenta, ceea ce poate
presupune, ca in timp in Romania se va inregistra aceeasi evolutie favorabila.
www.cybersource.com
 
Forum » Comerţul electronic şi internetul » Funcţiile webului » Funcţiile webului
  • Pagina 1 din 1
  • 1
Căutare: